187 . Al Tău rămân, o, câtă fericire!

Al Tău rămân, o, câtă fericire!
Simţire dulce să te port mereu,
Şoaptă divină, plină de iubire,
„Eu te-am răscumpărat, eşti fiul Meu.”

Al Tău rămân unit pentru vecie,
Ca şi mireasă-a Mirelui iubit.
Sfânt legământ, duioasă mărturie,
Să port în viaţă chipul Tău slăvit!

Al Tău rămân, o, spune-mi tot ce-nseamnă,
Toată iubire inimii să-Ţi dau;
Smerit să fiu, în sfânta consacrare,
Şi gata la Cuvântul Tău să stau.

Al Tău rămân, fiinţa-ntreagă spune,
Că Tu eşti, Doamne, singurul Stăpân.
Fă ca în lumea plină de ispite,
Ca fiu, în dragostea Ta să rămân. 

O Perfect Love (I am the Lord's, o joy beyond expression)